Cand oamenii nu isi gasesc o rezolvare in puterea proprie de a rezolva o situatie apeleaza la divin. Convingerile religioase sunt o baza fundamentala in viata unei persoane pentru ca va infleunta intreaga viata, orice decizie, orice pas; aceasta parte face o diferenta intre persoane fara doar si poate. Iti suna absurd cand auzi ca viata unei persoane depinde de o decizie. Din convingeri personale si religioase unii se lovesc nu de o dilema ci iau o decizie ferma care desi surprinde vine cu fundamentul ideilor in numele carora a fost crescut, educat.
Un astfel de caz a facut diferenta intre viata si moarte cand un bebelus avea nevoie de o operatie pe cord. Unii se lupta si fac campanii umanitare pentru a strange fonduri; in acest caz desi costurile erau acoperite iar parintii nu trebuiai decat sa ia decizia corecta si afirmativa acest lucru nu s-a intamplat pentru ca era impotriva legilor cultului de care apartineau. Si nu este un caz singular. Intr-un exemplu care a dus totul la extrem din aceleasi considerente o tanara mama si-a jertfit copilul pentru Dumnezeu. De asemenea sunt culte care impun ca televizorul sa fie ceva absent in viata, ca cei mici sa fie educati exclusiv acasa in mediul sau iar astfel de exemple pot continua. Insa adaptand totul la propriul stil de viata ar insemna ca fiecare dintre noi sa fie de o alta religie. Sau trecand la o alta religie doar sa fie pe bunul plac nu ar insemna tradare?
Ceea ce pentru unii ar fi mai mult decat absurd este pentru altii o normalitate. Si judecand din prisma acestui fapt exista o explicatie care aduce cu sine nevoia de justificare. Este greu pentru unii sa fie constransi de situatii din cauza unor perceptii religioase, este dificil sa realizezi ca esti limitat in optiuni din astfel de considerente. Exista totusi o exagerare? Poate fi religia interpretabila?